Sângerările gingivale: ce sunt, de ce apar ?

Sângerările gingivale sunt frecvent ignorate ca și simptom al bolii gingivale, ele pot apărea de mai multe ori și indică o problemă care necesită tratament, chiar dacă nu reprezintă un pericol direct pentru sănătatea oral. Vom discuta în acest articol despre ce provoacă sângerările gingivale, cum le putem preveni și trata, dar și care sunt consecințele dacă nu sunt abordate prompt.

Sângerările gingivale

Cauzele sângerărilor gingivale

Sângerările gingivale pot avea diverse cauze, atât locale, cât și generale. Printre cele mai frecvente cauze locale se numără:
Nerespectarea regulilor de igienă orală: periajul neregulat sau incorect al dinților, folosirea unei periuțe prea tari sau a unei paste de dinți nepotrivite, neglijarea aței dentare sau a apei de gură, toate acestea pot duce la acumularea de placă bacteriană și tartru pe dinți și pe linia gingivală, care irită și inflamează gingiile și le face să sângereze.

Gingivita

Este o boală inflamatorie a gingiilor, cauzată de placa bacteriană și tartrul de pe dinți, care provoacă roșeață, umflare, durere și sângerare a gingiilor. Gingivita este cel mai frecvent simptom al bolii gingivale și poate evolua spre parodontită dacă nu este tratată.

Parodontita

Această boală infecțioasă afectează gingiile, osul maxilar și țesuturile de susținere care leagă dinții de gingii. Când gingivita devine avansată și nu este tratată, apare parodontita, care duce la distrugerea progresivă a țesuturilor parodontale, la formarea de buzunare parodontale, la retragerea gingiilor și la mobilitatea sau pierderea dinților. Sângerarea gingivală și respirația urât mirositoare sunt simptome comune ale parodontitei, iar aceasta poate duce și la gust neplăcut în gură și modificări ale ocluziei dentare.

Traumatisme

Cauzele sângerării gingivale pot include traumatisme mecanice, termice sau chimice la nivelul gingiilor, cauzate de alimente tari, fierbinți sau picante, periaj viguros, zgâriere cu unghia sau obiect ascuțit, purtare incorecta a protezelor.

Afectiuni sistemice

Sângerările gingivale pot fi și un semn al unor boli generale care afectează coagularea sângelui, cum ar fi hemofilia, trombocitopenia, leucemia, anemia, scorbutul, diabetul, hipertensiunea arterială, sarcina, menopauza, tulburările hormonale, bolile autoimune, bolile renale sau hepatice, infecțiile virale sau bacteriene, etc. De asemenea, sângerările gingivale pot fi influențate de unele medicamente care au efect anticoagulant, cum ar fi aspirina, heparina, warfarina, etc.

Prevenirea sângerărilor gingivale

Sângerările gingivale pot fi prevenite prin respectarea unor măsuri simple, dar eficiente, de igienă orală și de control medical periodic. Printre aceste măsuri se numără:

• Periajul corect al dinților de două ori pe zi, dimineața și seara, folosind o periuță de dinți cu peri moi sau medii și o pastă de dinți adecvată, care să conțină fluor și să nu irite gingiile. Periajul trebuie să fie circular, de la gingie spre dinte, și să acopere toate suprafețele dinților, inclusiv cele interioare și cele de mestecat.
• Folosirea aței dentare cel puțin o dată pe zi, pentru a îndepărta resturile alimentare și placa bacteriană dintre dinți, acolo unde periuța nu ajunge. Ața dentară trebuie introdusă cu grijă între dinți, fără a forța sau a răni gingiile, și trebuie mișcată ușor de sus în jos, curățând fiecare spațiu interdentar.
• Folosirea apei de gură după fiecare periaj, pentru a completa acțiunea periuței și a aței dentare, și pentru a oferi o senzație de prospețime și de curățenie în gură. Apa de gură trebuie să fie una recomandată de medicul dentist, care să nu conțină alcool sau alte substanțe care pot usca sau irita gingiile.
• Evitarea alimentelor prea tari, fierbinți, picante, acide sau dulci, care pot răni, inflama sau favoriza dezvoltarea bacteriilor în cavitatea bucală. Se recomandă consumul de alimente bogate în vitamine, minerale, fibre și antioxidanți, care să susțină sănătatea gingiilor și a dinților, cum ar fi fructele, legumele, cerealele integrale, nucile, semințele, lactatele, carnea slabă, peștele, etc.
• Renunțarea la fumat, care este un factor de risc major pentru bolile gingivale, deoarece reduce fluxul sanguin la nivelul gingiilor, le face mai vulnerabile la infecții și îngreunează vindecarea lor. Fumatul este, de asemenea, asociat cu respirația urât mirositoare, cu îngălbenirea dinților și cu creșterea riscului de cancer oral.
• Controlul medical periodic la medicul dentist, cel puțin o dată la șase luni, pentru a depista și trata eventualele probleme dentare, cum ar fi cariile, placa bacteriană, tartrul, gingivita, parodontita, etc. De asemenea, se recomandă efectuarea unei detartraje profesionale cel puțin o dată pe an, pentru a îndepărta tartrul de pe dinți și de sub gingii, care nu poate fi îndepărtat prin periajul obișnuit.

Concluzie

Consultarea medicului de familie sau a unui specialist, dacă sângerările gingivale sunt asociate cu alte simptome sau cu anumite boli sistemice, care pot afecta coagularea sângelui sau sănătatea gingiilor. De asemenea, se recomandă informarea medicului dentist despre orice medicamente pe care le luați, care ar putea influența sângerarea gingivală.

Mai multe de citit aici.